am zis ca nu ma joc Farmville... eh, nici asta nu e departe.
da' aici macar joc contra altor oameni.
imi aduc aminte de jocurile de poker la care mai participam in Bucuresti, in week-end: acasa la unul din participanti (cand veneau la mine mereu auzeam plangeri cum ca stau la capatul Bucurestiului, ca nu mai vin niciodata pana acolo), cu taxa de intrare in joc de cativa RON (pizza comandata, berea de la magazinul de jos si taxiul de intoarcere erau adevaratele cheltuiele, nu taxa de intrare) si cu mers in club dupa (aia care mai aveau chef).
asta pe facebook e cam infantil. adica au bagat tot felul de prostiute prin el. de exemplu din cand in cand primesti niste premii (daca castigi o mana mai buna, daca participi la un joc mai interesant) gen jucarii. si daca gasesti toata seria... nu stiu ce se intampla, ca nu am ajuns pana acolo.
nu prea are farmec. de fapt nu prea are farmec ca nu stiu oamenii contra carora joc. una e sa il stii pe cel din fata ta si sa incerci sa iti dai seama daca blufeaza sau nu si alta e sa aplici rationament probabilistic chior.
postul asta il trec la "nu e numai lapte si miere". imi lipsesc jocurile de poker. alea la care castigam. sau la care ieseam pe doi (joc foarte "safe", fac destul de rar "all in"). de fapt cred ca imi lipsesc si alea in care ieseam printre primii din joc. si trusa de poker primita cadou de ziua mea e in Bucuresti.
in week-end am vazut o trusa la vanzare, cu vreo 25 de euro. deci nu trusa ar fi problema. ci sa gasesc niste oameni pe care sa ii cunosc ca sa imi placa sa joc poker cu ei. aici, in Paris :)
No comments:
Post a Comment