parcul meu favorit din Paris nu e de fapt un parc. e o alee. suspendata.
prima oara cand am venit in Paris, prin 2005 (cred), am dat peste aleea asta din intamplare. si mi s-a parut extraordinara ideea.
la nivelul strazii ai cladiri cu magazine, parcari, apartamente... tot ce e normal.
iar la etajul 1, deasupra lor, ai plante: flori, arbusti, tufisuri, pomi in toata firea.
esti in mijlocul orasului, mergi km intregi, si totusi mergi printr-o zona verde.
aleea incepe aproape de Bastille si se termina in zona de est a orasului.
aici se vede unde incepe - trebuie sa urci niste scari de la nivelul strazii circulate de masini si pietoni, iar la nivelul etajului 1 ai aleea.
in dreapta - orasul.
in stanga - orasul
in fata - gradina suspendata.
are doar cativa metri latime. cat sa ai o alee si doua culoare de verdeata, unul pe stanga si unul pe dreapta.
plantele sunt grupate pe zone. aici eram in zona asiatica, pentru ca se vad tulpinile de bambus.
dupa cum ziceam, francezilor le place sa zaca la soare. pozele sunt facute in week-end-ul inainte de Paste, si erau deja 25 de grade.
acelasi parc in care se relaxa lumea, dar am facut poza din unghiul asta ca sa se vada podul peste parc. podul este in continuare aleii si ideea e de a nu intrerupe aleea, indiferent ca treci peste o intersectie, un parc sau trebuie sa traversezi o cladire.
aici aleea ajunge la nivelul strazii si trebuie sa treaca printr-un fel de tunel. pare destul de ciudata zona dar nu este.
in interior este aranjat chiar frumos, cu ceva decor si mini cascade.
si aleea continua.
e foarte lunga, are 4.5 km
wikipedia zice ca pana de curand a fost singura de acest fel din lume. dar ca se mai constuiesc astfel de alei si nu mai e unica.
No comments:
Post a Comment